Vitaminele sunt acei compuşi organici care sunt esenţiali pentru funcţionarea corpului noastru, pentru creştere, regenerarea celulelor şi ţesuturilor şi pentru menţinerea rezistenţei organismului nostru împotriva îmbolnăvirilor. Ele însele nu reprezintă sursă de energie pentru organismul nostru, însă participă în numeroase procese biochimice.

Vitamina A (Retinolul)

Poate fi numită şi vitamina ochiului fiind esenţială în vederea normală, deoarece constituie componenta pigmentului retinei ochiului sensibil la lumină. În lipsa ei ochiul nu se poate adapta la întuneric, acest fapt fiind numit nictalopie. De asemenea, este esenţială pentru menţinerea integrităţii epiteliului, dezvoltarea oaselor şi dinţilor. Ajută în protecţia mucoaselor contribuind astfel la sporirea rezistenţei în faţa unor infecţii respiratorii.

Este un antioxidant foarte important, organismul uman o poate produce din beta-carotină. Constituie medicamentul natural în vederea tratării tiroidei hiperactive. Este recomandat mămicilor datorită faptului că sporeşte  lactaţia. Efectele cele mai benefice le prezintă împreună cu complexele B, vitamina E, cu calciu, fosfor şi zinc. Zincul este necesar pentru ca vitamina A să se elibereze din depozitele ficatului.

Vitamina A se  găseşte în gălbenuşul de ou, produsele lactate, peştele marin, ficat

Vitamina E (Tocoferolul)

Rolul său fiziologic cel mai important constă în fixarea radicalilor liberi în organism, astfel încât efectul ei antioxidant este cea mai puternică dintre vitamine. Studiile efectuate au evidenţiat faptul că exercită un efect benefic asupra sistemului imunitar, respectiv joacă rol important în prevenirea, tratarea cancerului şi bolilor cardiovasculare, precum şi în convalescenţa de după atacul cerebral. Contribuie la  inhibarea proceselor de îmbătrânire. Este antidotul cancerului de prostată. Are impact pozitiv asupra sistemului nervos, în cadrul acestuia asupra performanţei memoriei. Împiedică sau încetineşte apariţia/dezvoltarea aterosclerozei.Constituie elementul esenţial pentru respiraţia celulară, având un rol important în metabolismul proteic. Protejează şi întăreşte membranele celulare.

• Împiedică coagularea sângelui, dezvoltarea/generarea cheagurilor de sânge.
• Alină durerea herpesului zoster. Ameliorează crampele pulpelor şi muşchilor picioarelor.
• Reglează tulburările menstruale, fiind utilizată în tratarea infertilităţii. Simptomele menopauzei pot fi eliminate cu ajutorul vitaminei E.
• Eficacitatea maximă o are împreună cu folosirea vitaminei C.
• Vitamina E naturală este de două ori mai eficientă decât varianta sintetică, deoarece poate fi absorbită mai uşor în organismul uman.

Sursele principale ale vitaminei E sunt uleiurile vegetale, cerealele, germenii de cereale, nucile, alunele, migdalele, germenii de grâu, legumele, fructele, carnea, gălbenuşul de ou.

Vitamina D (Calciferolul)

• Joacă un rol important în absorbţia şi încorporarea calciului şi fosforului.
• Este esenţială în procesele de formare a oaselor, în dezvoltarea sănătoasă a oaselor, în metabolismul osos, în prevenirea osteoporozei.
• Este necesară şi pentru funcţionarea sănătoasă a muşchilor şi sistemului nervos.
• Reglează maturarea celulelor epidermice.

Organismul nostru o poate produce la lumina soarelui, dar poate fi găsită în  uleiurile din ficat de peşte, în ficat, gălbenuşul de ou, produse lactate.

Vitamina K (Filochinonul)

Diferenţiem două tipuri de vitamine K, vitamina K-1- generată de plantele verzi, iar vitamina K-2 de bacterii. Este indispensabilă procesului de coagulare a sângelui. Ajută în stoparea hemoragiilor interne, moderează pierderea excesivă de sânge în timpul menstruaţiei. Prezintă un rol important în menţinerea sănătăţii oaselor şi în prevenirea osteoporozei. Sursele principale sunt: spanac, gulii, varză de Bruxelles, pătrunjelul, broccoli, ficat.

Vitamina B1 (Tiamina)

Prezintă un rol important în reglarea metabolismului glucidic şi în alimentarea energetică a sistemului nervos. Este necesară pentru performanţa psihică, pentru buna funcţionare a muşchilor, rinichilor şi inimii. Este esenţială în descompunerea glucidelor şi alcoolului. Prezintă un efect benefic împotriva constipaţiei, este uşor diuretic, ajută în tratamentul herpesului zoster şi în alinarea durerilor de după operaţiile dentare. Lipsa ei generează stări de oboseală, insomnie, dureri de cap, palpitaţii, iritabilitate, deprecierea memoriei, depresie. Cei care consumă zilnic alcool  suferă de lipsa vitaminei B1, deoarece alcoolul extrage această vitamină din organismul uman.  Vitamina B1 se  găseşte  în  diferite tipuri de nuci şi alune, în carne, ficat, leguminoase, drojdie, cereale.

Vitamina B2 (Riboflavina)

Exercită un rol important în asigurarea funcţionării numeroaselor enzime, în producerea energiei celulare, în producerea anumitor hormoni din interiorul organismului. Este esenţială realizării respiraţiei celulare,  metabolismului complet, descompunerii acizilor graşi şi realizării procesului de detoxifiere. Are efect benefic şi în ceea ce priveşte creşterea şi reproducerea, părul, pielea şi unghiile devenind astfel mai sănătoase. Generează un efect de întărire a sistemului imunitar, întârzie apariţia cataractei, fiind eficace în leziuni ale pielii, scade frecvenţa, intensitatea atacurilor de migrenă, simptomele stresului şi ale anxietăţii. Vindecă gura, limba, buza opărită. În cazul luării contraceptivelor este necesară o cantitate mai mare de vitamina B2. Vitamina B2 este conţinută de produsele lactate, carne şi legume, cereale  integrale, ficat, gălbenuş de ou, drojdie, alune.

Vitamina B3 (Nicotinamida)

Are rol de întărire a sistemului imunitar şi de prevenire a formării tumorilor. Este o vitamină care îmbunătăţeşte funcţionarea creierului, şi care contribuie la frumuseţea pielii. Prezintă un rol indispensabil în buna funcţionare a enzimelor, care participă în procesul respiraţiei celulare. Reduce riscul îmbolnăvirilor aparatului cardiovascular, menţine buna funcţionare a aparatului digestiv, a sistemului nervos şi aspectul estetic al pielii. Are efect vasodilatator, îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, reduce inflamaţia articulaţiilor, nivelul colesterolului precum şi simptomele depresiei nervoase.

Împiedică apariţia migrenelor, ajută la stoparea durerilor cauzate de ulceraţii şi la dispariţia mirosului neplăcut al gurii. Are efect calmant în caz de diaree şi gastrită. Tratează inflamaţia pielii cauzată de sensibilitate la lumină.

Vitamina B 3 participă în procesul de vindecare a schizofreniei, a halucinaţiilor, a depresiei nervoase, a slăbirii memoriei, a labilităţii emoţionale, a diferitelor nevroze. Asigură o piele frumoasă, ajută procesul de prelucrare adecvată a caloriilor. Se găseşte în ciuperci, în orez, în produsele lactate, în carne, în drojdie şi în cereale.

Vitamina P 5 (acidul pantotenic)

Prezintă un rol central în metabolismul carbohidraţilor, a grăsimilor şi proteinelor. Este elementul cel mai important al mai multor reacţii enzimatice. Joacă un rol deosebit de important în comunicarea interneuronală, respectiv în reglarea procesului de producere a diferiţilor hormoni ai stresului.

Favorizează creşterea şi dezvoltarea ţesutului epitelial, influenţează creşterea capilară, este indispensabilă bunei funcţionări a glandelor suprarenale. Este folosită în prepararea mai multor produse cosmetice, întrucât protejează părul împotriva diferitelor influenţe dăunătoare. Se găseşte în aproape toate alimentele, însă sursele principale o reprezintă plantele cu păstăi, carnea, ficatul şi cerealele.

Vitamina B6 (Piridoxina)

Se mai numeşte şi vitamina femeilor. Este indispensabilă în procesul de transformare a proteinelor. Potrivit rezultatelor celor mai noi cercetări, este considerată una dintre substanţele de bază în procesul de formare a colagenului. Participă la mai multe procese metabolice, este indispensabilă pentru buna funcţionare a sistemului nervos, a metabolismului pielii şi hematopoiezei, a formării globulelor roşii şi anticorpilor.

Ajută la prevenirea îmbolnăvirilor sistemului nervos şi a pielii, reduce crampele musculare nocturne, este un diuretic natural. Este recomandat în cazul în care sugarii vomită. Reduce intensitatea sindromului premenstrual şi cea a vomei din timpul sarcinei. Sursele principale sunt: ficatul, diferitele tipuri de carne, gălbenuşul de ou, drojdia, legumele, nucile, alunele, floarea soarelui.

Vitamina B 12  (Cobalamina)

Reprezintă o substanţă indispensabilă pentru formarea globulelor roşii, in procesul diviziunii celulare, joacă un rol important în utilizarea proteinelor, putând fi găsită exclusiv în alimentele de origine animalică.

Creşte apetitul/pofta de mâncare, facilitează creşterea în greutate. Contribuie la buna funcţionare a sistemului nervos, reduce starea de irascibilitate, îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, memoria şi echilibrul. Poate fi utilizată în cazul copiilor rămaşi în urmă cu creşterea şi dezvoltarea fizică. Pentru absorbţia sa completă, organismul are nevoie de calciu. Sursele generale sunt: carnea, ficatul, carnea de peşte, produsele lactate şi ouăle.

Vitamina H (Vitamina B 7, Biotina)

Asigură integritatea organismului uman. Joacă un rol foarte important în metabolismul proteinelor, a carbohidraţilor, a colesterolului şi a aminoacizilor. Stabilizează nivelul glicemiei, deoarece facilitează transformarea glucozei în amidon.

,  Fortifică din interior firul de păr şi unghiile, contribuie la tratarea erupţiilor cutanate şi reduce durerile musculare. Cele mai bune surse de biotină sunt: gălbenuşul de ou, amidonul, ficatul, rinichii, conopida, roşiile, nucile şi alunele, ciocolata.

Acidul folic (Vitamina B9)

Este indispensabilă în procesul de formare a globulelor roşii, în cursul diviziunii celulare, a desfăşurării metabolismului aminoacizilor şi cel al sintezei acizilor nucleici. Eficientizează gradul de absorbţie a fierului. Joacă un rol important în cursul sarcinii, deoarece procesul de închidere completă a coloanei vertebrale la embrion are loc doar în prezenţa acidului folic. Acest acid îşi poate exercita influenţa numai în prezenţa vitaminei B 12, întrucât  formele lor biologice active sunt obţinute în cursul reacţiei chimice directe ce are loc între ele.

Prezintă un rol important şi în procesul de creştere şi dezvoltare, fiind responsabil pentru tenul frumos. Se descompune rapid sub influenţa căldurii şi a razelor solare, din această cauză persoanele care mănâncă exclusiv preparate gătite şi ignoră alimentele crude pot avea cu uşurinţă lipsă de acid folic. O dată cu  gătitul, 80% din cantitatea acidului folic se distruge.

Sursele principale sunt: frunzele legumelor, fructele, ficatul, drojdia, gălbenuşul de ou, grâul integral şi făina de orz.

Acidul ascorbic (vitamina C)

Descoperirea vitaminei C se leagă de numele omului de ştiinţă, câştigătorul premiului Nobel, Szent-Györgyi Albert. Reprezintă vitamina cea mai cunoscută, fiind acea vitamină pe care organismul o necesită în cantitatea cea mai mare din toate vitaminele. Este cunoscută în primul rând ca substanţă fortificatoare a sistemului imunitar al organismului, deoarece prin efectul ei antioxidant creşte rezistenţa organismului faţă de bolile contagioase şi faţă de răceală. Este folosită în tratamentul gingivitei ulceroase şi în bolile periostului. Asigură protecţie împotriva îmbolnăvirilor sistemului cardiovascular, precum şi împotriva formării diferitelor tumori.

Reduce tensiunea arterială şi nivelul colesterolului, împiedică formarea cheagurilor de sânge. Joacă un rol foarte important în procesul respiraţiei celulare, accelerează vindecarea rănilor şi reconstrucţia ţesutului conjunctiv. Facilitează absorbţia fierului, împreună cu acidul folic şi vitamina B 12 facilitează procesul de maturizare a globulelor roşii. Asigură protecţie împotriva cataractei, este un purgativ natural, ajutând în procesul prevenirii şi tratării răcelii. Descompunerea sa este facilitată de tratamentul anticoncepţional, de stres şi de fumat. Majoritatea oligoelementelor nu îşi pot îndeplini funcţiile dacă nu există suficientă vitamină C în organism. Absorbţia sa este facilitată de bioflavonoide, astfel încât folosirea unor preparate naturale este absolut necesară. Surse principale de vitamina C o constituie: citricele, măceşul, capia, cătina.

Beta carotina

Se foloseşte ca material colorant încă de la mijlocul secolului trecut. Provitamina vitaminei A este beta carotina, aceasta însemnând că din ea se formează vitamina A. Beta carotina reprezintă sursa principală a vitaminei A, în caz de exces ea  fiind depozitată în organism.

Potrivit rezultatelor unor cercetări, numărul îmbolnăvirilor tumorale (tumori ale plămânilor, pielii, stomacului, intestinului gros) poate scădea semnificativ dacă se trece la un regim alimentar bogat în beta carotine. Aceste substanţe prezintă un efect simţitor asupra nivelului colesterolului, reduc numărul îmbolnăvirilor aparatului cardiovascular. Împreună cu vitamina C consumată în cantitate însemnată, beta carotina joacă în rol important în prevenirea cataractei. Datorită efectului său antioxidant, beta carotina protejează organismul împotriva acţiunii radicalilor liberi. Susţine funcţionarea sistemului imunitar al organismului, ne ajută la menţinerea stării de sănătate oculară. Contribuie şi la menţinerea sănătăţii tegumentare, capilare şi a unghiilor. Are un rol indispensabil în procesul de creştere sănătoasă şi armonioasă, ajutând dezvoltarea normală a ţesutului epitelial, a oaselor şi dinţilor. Nevoia de vitamina A creşte în mod considerabil în timpul sarcinii şi alăptării, care poate fi compensată cu un consum mărit de betacarotine. Sursele principale sunt: morcovii, spanacul, broccoli, mango, piersica, pepenele galben, dovleacul, gălbenuşul de ou.

Glucozamina

Aparţine grupei carbohidraţilor. Ajută funcţionarea ţesuturilor articulare expuse fricţiunii, contribuie la formarea ţesuturilor cartilaginoase, la recuperarea articulaţiilor accidentate, la prevenirea accidentării acestora. Întrucât organismul nu este capabil de producerea glucozaminei, suplinirea continuă a organismului cu acest produs este indispensabilă. Se găseşte în cantităţi mici în cele mai multe alimente, însă sursele cele mai bogate o constituie fructele de mare.

Licopenul

Reprezintă o substanţă colorantă care aparţine grupei carotinoidelor. Statisticile confirmă rolul lor deosebit de important jucat în profilaxia diferitelor îmbolnăviri tumorale. Are un efect antioxidant deosebit de puternic. Joacă un rol important în profilaxia mai multor îmbolnăviri cronice, cum ar fi cancerul de prostată, afecţiunile cardiace şi orbirea, care intervine odată cu înaintarea în vârstă. Reduce procesul de îmbătrânire a organismului. Poate asigura protecţie împotriva îmbolnăvirilor canceroase ale stomacului şi aparatului digestiv. Facilitează comunicarea intercelulară, participă la metabolismul colesterolului, la înmulţirea celulelor şi la reglarea acestui proces. Licopenul îngreunează oxidarea componentei LDL a colesterolului, care ar putea cauza cardiopatie ischemică, ce declanşează de obicei diferite afecţiuni cardiace. Protejează pielea împotriva radiaţiilor UV dăunătoare. Sursa principală sunt roşiile, ele fiind mult mai eficiente în formă prelucrată decât în formă crudă. În decursul tratamentului termic, se eliberează o cantitate de licopen de cinci ori mai mare faţă de cea care se află în roşia crudă. Se mai găseşte în pepenii verzi, grapefruitul roz, papaya şi măceşe.

Acidul paraaminobenzoic

În trecut era socotit ca unul dintre compuşii care aparţin grupei vitaminelor B, astăzi însă este deja cunoscut faptul că nu reprezintă o substanţă nutritivă cu o valoare vitală, însă pentru câteva miccroorganisme (bacterii) prezenţa sa este indispensabilă. Aceste bacterii aparţin florei normale a organismului, produc vitamine, stopează înmulţirea bacteriilor care provoacă boli. Prin aceste bacterii, acidul paraamino-benzoic joacă un rol pozitiv asupra organismului uman. Sursele principale în care se găseşte acest acid sunt cerealele.

Taurina

Se găseşte şi în organismul uman, este un aminoacid cu conţinut sulfuric. În cea mai mare cantitate se găseşte însă în creier şi în sistemul nervos. Cele mai importante roluri sunt cel de transmiţător energetic şi detoxifiant. Reglează nivelul lichidelor din sistemul muscular, influenţează nivelul adrenalinei şi al insulinei, are efect asupra absorbţiei grăsimilor, asupra sistemului imunitar şi cel al colesterolului. Prezenţa ei este indispensabilă dezvoltării optime a sistemului nervos. În cazul în care nivelul taurinei din organism este redus, pot apărea diferite tulburări, cum ar fi: afecţiuni la nivelul musculaturii cardiace, dereglări în procesul de creştere. Taurina susţine considerabil reglarea nivelului calciului intracelular. Principalele surse sunt: scoicile de mare, racii, peştii de mare. Se găseşte şi în laptele matern şi în diferitele tipuri de carne.

Ginsengul

Are efect pozitiv asupra activităţii glandelor suprarenale, le creşte tonusul şi le asigură buna funcţionare, astfel asigurând rezistenţa organismului împotriva stresului.

Poate fi aplicat cu foarte mult succes în cazul bolnavilor convalescenţi atunci când se urmăreşte restabilirea condiţiei fizice optime, creşterea nivelului energetic al organismului acestor bolnavi, fiind eficient şi pentru stimularea performanţei fizice şi psihice. Întârzie formarea senzaţiei de fatigabilitate, exercită un efect pozitiv asupra musculaturii, asupra folosirii optime a energiei de către muşchi. Facilitează producerea de endorfină în organism. Are un efect pozitiv asupra inimii, asupra circulaţiei sanguine, fiind folosit în procesul reglării circulaţiei sanguine. Protejează ficatul împotriva consumului de alcool, de medicamente şi de alte substanţe toxice.

Inositolul (Vitamina B9)

Ajută buna funcţionare a inimii şi joacă rol important în procesul metabolismului lipidic. Este indispensabil pentru creşterea părului. Constituie un compus liposolvant, cu rol indispensabil în transmiterea impulsului nervos, având implicit rol în transportul grăsimilor în organism. Se găseşte în fasole, nuci şi alune.

Luteina

Aparţine grupei carotinoidelor. Responsabilitatea pentru acuitatea noastră vizuală îi revine unei părţi a retinei care se numeşte maculă (sediul acuităţii vizuale). Îndepărtarea maculei duce la severe probleme ale văzului, şi nu în ultimul rând la orbire.

Luteina constituie o parte importantă a maculei, care filtrează lumina albastră dăunătoare omului, şi împiedică procesul de degenerare a maculei, protejând astfel văzul. Surse principale: spanacul, diferitele tipuri de varză şi alte plante cu frunze de culoare verde închis.

Rutina (Vitamina P)

Face parte din grupa bioflavonoidelor. Are efect antioxidant, reduce friabilitatea capilară. Este asociata vitaminei C şi se găseşte cu precădere în acele alimente în care se găseşte şi vitamina C. Ajută în procesul de absorbţie a vitaminei C şi o protejează împotriva oxidării. Se găseşte în citrice, mere şi alte fructe.