image2 image1

Radicalii liberi

noi-alak2

Funcţionarea organismului uman este rezultatul unui proces chimic, ea se desfăşoară într-un mod normal atâta timp cât echilibrul natural al acestor procese este menţinut. Din păcate, noi slăbim rezistenţa organismului nostru prin consumarea diferitelor substanţe nocive. Dintre acestea amintim radicalii liberi care se evidenţiază prin nocivitatea lor extremă. Aceştia se formează în mod continuu datorită diferitelor cauze: consum de alcool, tutun, medicamente, droguri, alimentaţie necorespunzătoare, mediu poluat, aer poluat, substanţe chimice toxice, radiaţii ultraviolete, smog electric.

szabadgy11

Radicalii liberi reprezintă molecule sau părţi de molecule, care conţin electroni fără perechi pe stratul lor electronic extern. Întrucât electronii au tendinţa de-a forma perechi, moleculele care conţin un singur electron caută alte molecule, de la care să poată obţine electroni. Datorită acestei caracteristici, radicalii liberi prezintă un grad ridicat de reactivitate, ei intrând rapid în reacţii chimice cu alţi compuşi.

Radicalii liberi iau naştere şi în organismul viu în condiţii anatomice obişnuite, rolul lor fiind determinat cu precizie. Pentru descompunerea şi neutralizarea lor, natura a produs un mecanism de apărare multinivelar.

szemet1

Radicalii liberi iau naştere şi în mediul extern, de exemplu prin luare de energie din oxigenul molecular, sau din alte molecule sub influenţa radiaţiilor ultraviolete sau radioactive, sub influenţă termică sau a diferitelor substanţe chimice. Alte surse din care radicalii liberi pot lua naştere sunt considerate următoarele: mediul poluat, anumite medicamente, substanţe chimice folosite în agricultură, somnifere, solvante industriale, precum şi fumul de ţigară.

Radicalii liberi aflaţi în mediul nostru influenţează procesele biochimice ale organismului uman. Noi îi putem inhala, consuma odată cu alimente, sau îşi exercită efectul prin absorbţie prin intermediul pielii.

kosziv2

Capacitatea de toleranţă a sistemului imunitar al organismului este semnificativă, deci ea poate împiedica radicalii liberi să dea naştere unui proces dăunător. Însă există unele reacţii ale radicalilor liberi care scapă de sub control, astfel încât ele cauzează daune la nivelul fiecărei biomolecule. Acesta este modul în care iau naştere diferitele boli (tumori, modificări ale sistemului cardiovascular).

Radicalii liberi atacă moleculele de acizi graşi, care alcătuiesc grăsimile, deoarece legăturile duble prezente în ele sunt foarte sensibile la procesele dăunătoare de oxidare. Această reacţie în lanţ se numeşte peroxidare lipidică. Ca urmare a caracteristicilor reacţiilor în lanţ, efectele dăunătoare pot fi cauzate şi de către radicali liberi puţini la număr. Procesele iniţiale (care sunt, de fapt, primii paşi ai procesului de peroxidare lipidică) sunt declanşate de către agenţi externi şi interni (raze ultraviolete, enzime active prezente în procese biologice, ioni metalici, etc). Pe parcursul acestui proces iau naştere radicali liberi formaţi din molecule mici, cu compoziţie relativ simplă, cum ar fi radicalii de hidroxil sau superoxid.
Cea de-a doua etapă, propagarea, include un proces mult mai intens, deoarece radicalii liberi care au luat naştere în prima etapă intră în reacţie cu legăturile duble ale acizilor graşi nesaturaţi. Rezultatul acestei reacţii constă în naşterea unor radicali liberi mult mai numeroşi.

Cele mai importante etape ale procesului de peroxidare lipidică:

  • acid gras nesaturat cu triplă legătură
  • formarea de peroxizi hidro-lipidici şi propagarea peroxidării lipidice
  • asimilare de hidrogen
  • asimilare de hidrogen din acidul gras aflat în vecinătate
  • rearanjare moleculară sub formă de conjugat dienic
  • alimentare cu oxigen şi formare de radical de peroxid

Procesul se termină cu formarea unor compuşi, care nu au caracter de radical (de exemplu aldehidele). Produsele finite ale procesului, cum ar fi aldehidele, cetonii, precum şi numeroase molecule care se eliberează de-a lungul procesului, pot intra în reacţii directe cu compuşi biochimici semnificativi, cum ar fi acizii, proteinele, ADN.

Radicalii liberi pot modifica şi structura moleculelor care alcătuiesc compoziţia alimentelor. Cel mai cunoscut proces de oxidare care are loc în structura alimentelor este râncezirea, care are drept consecinţă modificările de miros, culoare şi gust. Pe lângă aceste modificări, este de menţionat faptul că în cursul diferitelor reacţii chimice se formează substanţe, care pot fi în sinea lor dăunătoare organismului. Exemple de acest fel sunt aldehidele, cetonii, care pot fi responsabili pentru gustul neplăcut al alimentelor. Procesul de oxidare modifică structura acizilor graşi, dar pe lângă acest efect nociv dăunează şi altor molecule, de exemplu aminoacizilor, care intră în componenţa vitaminelor şi proteinelor, din această cauză valoarea nutritivă a alimentelor poate scădea în mod considerabil.

O anumită parte a reacţiilor radicalilor liberi, care au loc în organismul viu, prezintă un rol important în menţinerea stării normale de sănătate a organismului. De exemplu, unele celule produc radicali liberi ca aceştia să atace şi să distrugă microorganismele dăunătoare acumulate în organism. În cursul altor procese de peroxidare lipidică, şi în cursul celor în care radicalii liberi au o funcţie importantă, se formează anumiţi compuşi din care organismul extrage substanţe absolut necesare bunei sale funcţionări, cum ar fi: substanţe speciale care reglează coagularea sângelui sau tensiunea arterială, precum şi diferiţi hormoni. Dacă în organism se produce o cantitate mai mare de radicali liberi, această cantitate este neutralizată de către sistemul imunitar al organismului.

vitamins1

Dacă procesele interne de producere a radicalilor liberi sunt perturbate de către microorganisme, fumat, consum de medicamente, radiaţii ultraviolete puternice, alimentaţie necorespunzătoare, se produce o cantitate prea mare de radicali liberi. În acest caz sistemul imunitar al organismului nu este de ajuns să-l apere de eventualele efecte dăunătoare. Se modifică compoziţia moleculelor de o importanţă majoră pentru buna funcţionare a organismului, iar această schimbare cauzează perturbări ale proceselor biochimice, modifică direcţia numeroaselor procese anatomice, iar ulterior conduce la îmbolnăvirea organismului.

În zilele noastre, ştiinţa medicală a dovedit prezenţa proceselor declanşate de radicalii liberi în cazul numeroaselor îmbolnăviri, sau în cazul accentuării simptomelor. Dintre acestea putem aminti în primul rând bolile aparatului cardiovascular (ateroscleroza, diferitele tumori, modificările sistemului neurovegetativ, cele ale aparatului locomotor, modificările de la nivelul ochilor, îmbolnăvirea precoce a tenului şi senilitatea).

Surse de radicali liberi şi consecinţe

Radiaţii ultraviolete, antrenament intens, fumat, substanţe toxice, medicamente, stres, consum de alcool, radiaţii Rontgen, mediu poluat, inflamaţii (radicali liberi)

afonya1

Îmbătrânire, afecţiuni ale plămânilor, osteoporoză, afecţiuni ale sistemului neurovegetativ, cancer, perturbări ale sistemului cardiovascular, afecţiuni ale tegumentelor şi mucoaselor, alergii, probleme la nivel ocular (corpul uman)
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au dovedit faptul că substanţele antioxidante imobilizează radicalii liberi, astfel încât ele pot preveni unele îmbolnăviri letale. Dr. Richard Cutler, cercetător ştiinţific, a afirmat că durata unei vieţi umane este direct proporţională cu cantitatea substanţelor antioxidante măsurabile în organism.

Studio3way Céges Honlap Készítés - Studio3way